Nu speciile cele mai puternice supraviețuiesc, nici cele mai inteligente, ci acelea care reacționează cel mai bine la schimbare.
- Charles Darwin
Într-o lume în care schimbările sunt rapide și adesea dure, flexibilitatea devine o superputere. Nu doar pentru adulți, ci mai ales pentru copii. De la provocările din familie până la conflictele globale care ne amintesc cât de fragil poate fi echilibrul lumii, capacitatea unui copil de a se adapta contează enorm. Flexibilitatea nu înseamnă să fii slab sau lipsit de convingeri, ci să știi când să te ajustezi și când să rămâi ferm.
Dar cum crești un copil flexibil într-un mediu adesea rigid și plin de reguli?
Flexibilitatea emoțională este capacitatea de a răspunde diferit în funcție de situație, fără a te bloca într-un tipar rigid. Un copil flexibil știe să accepte schimbările fără să se prăbușească emoțional. El poate trece mai ușor peste dezamăgiri, se adaptează la profesori noi, prieteni noi sau chiar la mutări în alt oraș.
Acest tip de flexibilitate se leagă direct de ceea ce Carol Dweck numește mentalitate flexibilă (growth mindset), adică acea credință că abilitățile și inteligența pot fi dezvoltate prin efort și învățare. În opoziție, mentalitatea rigidă (fixed mindset) îi face pe copii să creadă că fie ești bun la ceva, fie nu, fără posibilitatea de a progresa.
Un copil cu mentalitate flexibilă vede provocările ca pe oportunități, nu ca pe amenințări. Iar asta îl ajută să fie mai adaptabil în fața schimbărilor neașteptate.
Este important să clarificăm că flexibilitatea nu trebuie să devină supunere. Când un copil se adaptează prea mult, riscăm să-l transformăm într-o persoană care nu știe să spună „nu”, care acceptă orice de frică să nu deranjeze.
De aceea, cheia este să găsim echilibrul: un copil flexibil, dar nu docil. Un copil care poate spune „da” schimbării, dar „nu” abuzurilor.
Ce ar fi bine să faci ca părinte ca dezvolți această calitate la copilul tău?
1. Încurajează-l să gândească diferit.
Fă exerciții simple în care să găsească mai multe soluții la aceeași problemă. De exemplu, întreabă-l: „Ce ai face dacă nu ai putea merge la aniversarea prietenului tău?” Aceasta îl ajută să-și antreneze mintea să caute alternative, nu să se blocheze. Aici se dezvoltă și mentalitatea flexibilă, prin faptul că vede obstacolele ca pe niște pași în procesul de învățare.
2. Expune-l la diversitate.
Călătoriile, poveștile din alte culturi sau pur și simplu întâlnirile cu copii diferiți îl ajută să înțeleagă că nu există o singură cale corectă. Așa va deveni mai puțin rigid în gândire și mai deschis să încerce lucruri noi.
3. Arată-i cum să accepte eșecul.
Spune-i că eșecul este o parte normală a învățării, nu un capăt de drum. Împărtășește-i povești despre momentele tale de incertitudine și cum ai trecut peste ele. Când vede că și adulții mai greșesc, va învăța să nu se prăbușească emoțional la prima nereușită. Așa va înțelege că inteligența și abilitățile pot fi dezvoltate prin efort, așa cum subliniază Carol Dweck.
Copiii oricum văd că și adulții greșesc, dar câți dintre ei recunosc și desprind lecții, învățându-și copiii să facă la fel?
4. Pune-ți copilul în mediul potrivit.
Pentru a-ți ajuta copilul să devină mai flexibil, expune-l la medii diverse unde poate interacționa cu alți copii, observând cum gândesc și își exprimă opiniile. Încurajează-l să înțeleagă că diversitatea este valoroasă și că nu trebuie să fie de acord cu toate perspectivele, ci să le respecte. Prin aceste experiențe, copilul va învăța să se adapteze, să își exprime ideile cu încredere și să accepte unicitatea fiecăruia.
Într-o lume care se schimbă de la o zi la alta, abilitatea de a se adapta este unul dintre cele mai valoroase daruri pe care i le poți oferi copilului tău. Ajută-l să fie ca o trestie: să se aplece când bate vântul, dar să nu se frângă niciodată.
Într-un context mai larg, la nivel global putem vedea astfel: rigiditatea și deșertul emoțional, cultivate în familii disfuncționale, pot escalada și în relațiile dintre națiuni, așa cum vedem azi în situația de lângă noi, Ucraina, America, Rusia. Liderii care nu au învățat să comunice, să asculte și să respecte nevoile celorlalți, riscă să repete aceleași tipare toxice la scară globală. Un lider autoritar, asemenea unui „Tată Puternic”, cere controlul asupra teritoriilor și resurselor, ignorând drepturile celorlalți, în timp ce un alt lider, o „Mamă Manipulativă”, poate susține acest comportament din teamă sau din dorința de a părea că totul este în regulă, vrând tot cam același lucru. Ucraina, „copilul abuzat”, se află prinsă între aceste forțe, luptând pentru independență și integritate.
Când puterea și resursele sunt concentrate în mâinile unor astfel de indivizi, vedem cum neînțelegerile se transformă în conflicte devastatoare, similare cu războaiele din interiorul familiilor. De aceea, educația pentru flexibilitate și empatie nu este doar o investiție în viitorul copiilor noștri, ci și o garanție pentru o lume mai pașnică. Să ne amintim că pacea începe acasă, iar fiecare gest de înțelegere și respect contribuie la construirea unui viitor mai bun pentru toți.
Indiferent dacă vorbim despre schimbări mari, cum ar fi conflictele globale, sau despre provocările de zi cu zi, flexibilitatea îl va ajuta pe copil să rămână puternic, echilibrat și, cel mai important, fericit.
Tu ce faci astăzi pentru a crește flexibilitatea copilului tău?